Sâmbăta lui Lazăr
Biserica Ortodoxă sărbătorește astăzi una dintre cele mai mari minuni ale Domnului nostru Iisus Hristos și anume învierea lui Lazăr, prietenul Domnului, cel care era mort de patru zile. În această zi se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.
“Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințându-o, pe Lazăr din morți l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta și noi, ca pruncii, semnele biruinței purtând, Ție Biruitorului morții strigăm: Osana Celui dintru înălțime, bine ești cuvântat, Cel ce vii întru numele Domnului.”
Sâmbăta de dinaintea Floriilor este cunoscută sub numele de “sâmbăta lui Lazăr”. Data acestei sâmbete este schimbătoare, în funcție de data Paștelui, deci și a Floriilor. Pericopa evanghelică ne istorisește că, în ajunul intrării Sale în Ierusalim, cu câteva zile înainte de Patimile Sale, Mântuitorul a venit în Betania, chemat fiind de surorile lui Lazăr, un prieten din Betania care era bolnav.
În momentul plecării către Betania, Mântuitorul cunoștea faptul că prietenul Său Lazăr deja murise, fapt pe care îl făcuse cunoscut și ucenicilor Săi, iar când au ajuns în Betania, Lazăr se afla deja de patru zile pus în mormânt. Sosind în Betania, Domnul Hristos este întâmpinat de Marta mai întâi și de Maria, surorile lui Lazăr, care iși exprimă tristețea pentru pierderea fratelui lor în lipsa Mântuitorului.
Văzând tristețea celor două surori, Mântuitorul “a suspinat cu duhul, S-a tulburat întru Sine și a lăcrimat”, după care săvârșește minunea învierii lui Lazăr, fapt în urma căruia mulți din iudeii prezenți au crezut în El. Alții însă, s-au grabit să-i înștiințeze pe fariseii care, auzind, s-au hotărât atunci să-L ucidă.
În această sămbătă se face pomenire generală pentru morți. Rugăm pe Mântuitorul Hristos ca așa cum pe Lazăr l-a înviat, tot așa să învieze și sufletele celor adormiți din neamurile noastre, așezându-le “în loc luminat, în loc cu verdeață, în loc de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea și suspinarea…”. Pomenirile vor fi reluate, potrivit rânduielii obișnuite, după Săptămâna Luminată. Cei trecuți la cele veșnice sunt pomeniți în mod special în două sâmbete de peste an: cea dinaintea Duminicii “Înfricoșătoarei Judecăți” și sâmbăta dinaintea Duminicii “Pogorârii Duhului Sfânt”, numită și Sâmbăta Rusaliilor sau Moșii de Vară.
Sursa: arhiram.ro
