19.04.2012

Istoricul Bisericii

Parohia Sfânta Vineri – Drumul Taberei.


Parohia a luat ființă în urma hotãrârii Consiliului Eparhial, în toamna anului 1998, în urma insistențelor repetate ale credincioșilor din cartierul Drumul Taberei, care erau vitregiți de lipsa lãcãșurilor de cult în acest cartier.
 

Astfel, la inițiativa preotului Nicolae Burlan, a fost adusã o bisericuțã de lemn dezasamblatã din comuna Vicovul de Jos din județul Suceava și reasamblatã pe un teren al Ministerului Apãrãrii Nationale situat în strada Brașov, nr. 21C, sectorul 6. Citește mai departe…

22.11.2020

Intrarea in Biserică a Maicii Domnului

Luna noiembrie în 21 zile: intrarea în Templu a Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarei Maria.


Împlinindu-se trei ani de la naşterea Preacuratei Fecioare Maria, drepţii ei părinţi, Ioachim şi Ana, şi-au adus aminte de făgăduinţa lor, ca să dea în dar lui Dumnezeu pe cea născută. Deci, au voit a împlini cu fapta ceea ce făgăduiseră cu cuvântul. Chemând toate rudeniile din Nazaret unde vieţuiau, rudenii care erau de neam împărătesc şi arhieresc, căci însuşi dreptul Ioachim era de neam împărătesc, iar soţia lui, Sfânta Ana, era de neam arhieresc; şi aducând şi cete de fecioare tinere, au pregătit făclii multe şi au împodobit pe Preacurata Fecioară Maria cu podoabă împărătească.
 

Despre aceasta mărturisesc Sfinţii Părinţi cei de demult. Astfel, Sfântul Iacob, Arhiepiscopul Ierusalimului, spune cuvintele zise de Ioachim: “Chemaţi fiice evreice curate, să ia făclii aprinse”. Iar cuvintele dreptei Ana le spune Sfântul Ghermano, Patriarhul Constantinopolului, astfel: “Făgăduinţele pe care le-au făcut buzele mele le voi da Domnului. Pentru aceasta am adunat cete de fecioare cu făclii, şi am chemat preoţi, şi pe rudeniile mele, zicând tuturor: Bucuraţi-vă împreună cu mine toţi, că m-am arătat astăzi şi maică şi înainte povăţuitoare, dând pe fiica mea, nu împăratului celui pământesc, ci lui Dumnezeu, Împăratul ceresc”. Citește mai departe…

16.11.2020

Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

Luna noiembrie în 8 zile: pomenirea Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri.


Soborul Sfinţilor îngeri se prăznuieşte de Biserică cu bună cinste după predaniile părinţilor insuflaţi de Dumnezeu, care au lepădat de mult credinţa cea rea a închinării de îngeri care era la eretici şi la închinătorii de idoli. Căci încă în Legea Veche, când poporul ales s-a depărtat de la Dumnezeu, a început a se închina idolilor făcuţi după asemănarea făpturilor văzute, câte sunt în cer, sus şi pe pământ, jos. Atunci oamenii aduceau soarelui jertfă de închinăciune ca lui Dumnezeu, precum şi lunii şi stelelor, pe care le socoteau că au suflet viu.
 

Tot cu astfel de închinăciune şi cu jertfe se închinau ei şi îngerilor, despre care lucru se pomeneşte în cărţile împăraţilor, unde zice: “Se cade a aduce tămâie lui Baal şi soarelui, lunii, planetelor şi la toată puterea cerului, adică îngerilor, căci aceştia sunt ostaşii cereşti”. Acea credinţă rătăcită a închinării de îngeri se înmulţise şi în zilele Sfinţilor Apostoli, pe care dezrădăcinând-o Sfântul Apostol Pavel, grăieşte astfel în Epistola sa către Coloseni: “Nimeni să nu vă amăgească pe voi, vrând aceasta în smerita cugetare şi în slujba îngerilor, învăţînd cele ce nu ştiu, în deşert fiind îngâmfat de gândirea trupului său şi neţinând capul (adică pe Hristos)”. Citește mai departe…

25.10.2020

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov

Luna octombrie în 27 zile: pomenirea Preacuviosului Părintele nostru Dimitrie cel Nou, ale cărui sfinte moaşte se află în Bucureşti.


Acest cuvios părinte, Dimitrie cel Nou, a trăit în vremea drept-credincioşilor împăraţi româno-bulgari şi era dintr-un sat care se numeşte Basarabov, sat aşezat pe marginea apei Lomului. La început a fost păstor de vite în satul lui, apoi văzând că toate ale lumii sînt trecătoare, a ieşit din satul Basarabov şi s-a sălăşluit mai întâi într-o peşteră din apropierea acestui sat, iar apoi s-a făcut monah la mănăstirea care era înăuntrul peşterii. Dar cine poate spune ostenelile, postul, rugăciunea şi privegherile pe care le făcea şi prin care s-a învrednicit şi de darul facerii de minuni? El şi-a cunoscut şi vremea ieşirii sufletului din trup când, intrând în mijlocul a două pietre, şi-a dat prealuminatul său suflet în mâna lui Dumnezeu.
 

După multă vreme apa Lomului a venit mare încât a luat şi lemnele şi pietrele dimprejurul ei şi atunci au căzut în apă şi cele două pietre, care erau în apropierea peşterii, împreună cu moaştele sfântului, şi multă vreme au rămas acolo. Vrând Dumnezeu să-l descopere, s-a arătat îngerul Domnului în vis unei copile, fiica unui om drept-credincios, copilă care pătimea de duh necurat, şi i-a zis: “Dacă părinţii tăi mă vor scoate din apă – şi i-a arătat locul – eu te voi tămădui pe tine”. Sculându-se dimineaţă copila, a spus părinţilor săi visul pe care l-a avut. Citește mai departe…

25.10.2020

Hramul Cuvioasei Parascheva – Sfânta Liturghie

201014-Liturghie-Cuv-Parascheva-94
 

Întru tine, Maică, cu osârdie S-a mântuit Cel după chip.
 

Minunată este Sfânta Parascheva cea prăznuită azi!
 

An de an, sărbătoarea ei a adunat oamenii în cel mai mare pelerinaj din țara noastră, la Iași, unde se află moaștele sale, încă din anul 1641, când au fost aduse prin grija domnitorului Vasile Lupu.
 

Anul acesta a fost unul special, cu restricții și cu multă durere pentru cei care ar fi vrut să îi aducă cinstirea cuvenită acestei Sfinte făcătoare de minuni.
 

Și în biserica noastră hramul a fost anul acesta altfel, după vremurile pe care le trăim.
 

Până acum racla sa era scoasă spre sărutare în curtea bisericii, într-un foișor împodobit cu dragoste și cu flori, iar pelerinii își puteau pleca fruntea de griji si gânduri, încredințîndu-i-le Sfintei.
 

Acum, în foișorul împodobit cu dragoste și cu flori, pelerinii au păstrat distanța fizică și față de raclă, iar singura atingere pe care i-au dăruit-o Cuvioasei a fost aceea a florilor purtate de fiecare mână. Drept mângâiere, părinții slujitori ai biserici noastre au dăruit fiecărui pelerin câte o punguță cu agheasmă, vată trecută pe la raclă și o iconiță a Cuvioasei.
 

După slujba Sfintei Liturghii și Acatistul Sfintei au fost împărțite enoriașilor 300 de pachete cu alimente. Citește mai departe…

25.10.2020

Hramul Cuvioasei Parascheva – Priveghere

201013-Priveghere-Cuv-Parascheva-12
 

Pe 14 octombrie Biserica Sfânta Vineri – Drumul Taberei și-a sărbătorit hramul principal.
 

De ani de zile această sărbătoare adună tot mai mulți credincioși care o cinstesc pe Cuvioasa sărutându-i veșmântul care se află în biserica noastră. Oamenii vin să se închine cu credința că și acesta este purtător de har ca și moaștele pe care le-a îmbrăcat la Iași, unde Sfânta ne primește rugăciunile de sute de ani, de când domnitorul Vasile Lupu a adus-o în Moldova.
 

Sărbătoarea a început cu slujba Vecerniei, săvârșită în sobor de preoți și a continuat a doua zi cu Sfânta Liturghie.
 

Viața Cuvioasei a fost ca un sfeșnic pentru Lumina cea lină, căci a fost crescută în sânul unei familii credincioase, de părinți care i-au dăruit cea mai bogată moștenire: credința în Hristos.
 

Sfânta Parascheva s-a născut în Epivata, lângă Constantinopol, în prima jumătate a secolului al XI-lea, înainte de Marea schismă. Părinții mergeau la biserică împreună cu cei doi copii: Eftimie, fratele mai mare, și micuța Parascheva, unde ascultau slujbele cu atenție. Astfel, Duhul Sfânt a lucrat adânc în inimile lor.
 

Așa s-a întâmplat că, odată, mica Parascheva a auzit cuvintele Sfintei Evanghelii care spuneau: Cel care voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze mie.
 

Cât ecou au avut aceste cuvinte în sufletul ei de copil ne-o arată faptele care au urmat. Parascheva a înțeles că este chemată să-i urmeze lui Hristos, întâi prin milostenie, apoi prin lepădarea de sine. Citește mai departe…