Istoricul Bisericii

Parohia Sfânta Vineri – Drumul Taberei
 

Parohia a luat ființă în urma hotãrârii Consiliului Eparhial, în toamna anului 1998, în urma insistențelor repetate ale credincioșilor din cartierul Drumul Taberei, care erau vitregiți de lipsa lãcãșurilor de cult în acest cartier.
 

Astfel, la inițiativa preotului Nicolae Burlan, a fost adusã o bisericuțã de lemn dezasamblatã din comuna Vicovul de Jos Citește mai departe…

Duminica Floriilor

O Duminică frumoasă și caldă mângâie sufletele celor veniți la Sfânta Liturghie pentru a-L întâmpina pe Domnul. Creștinii aduc ramuri de salcie spre a fi sfințite si mai apoi duse în fiecare casă, ca simbol al Împărăției celei noi, al cărei Împărat nu vine să revendice vreun tron, ci ne deschide Raiul și ne înconjoară cu iubire. Salcia imită gestul plecării smerite în fața Domnului, care a învins păcatul.
 

Osana celui dintru înălțime, binecuvântat ești Cel ce vii întru numele Domnului, o parte din troparul sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim, ne amintește faptul că Mântuitorul este biruitorul morții și Cel care aduce iertarea prin jertfa Sa. Iisus Hristos nu a venit cu o armată, nici cu fală, nici cu mândrie, ci cu smerenie, cu blândețe. Nu S-a mai ferit în a face minuni, a vorbit în fața mai marilor din Templul Ierusalimului, a vindecat, a dojenit, a iertat, a plâns, a sfătuit și a dat omenirii cel mai de preț lucru pe care îl avea: viața. Citește mai departe…

Broșura ”Sfinte Românce canonizate”

În cadrul Concursului Național Catehetic ”FAMILIA – BINECUVÂNTARE A LUI DUMNEZEU ŞI ŞCOALĂ A IUBIRII SMERITE ŞI DARNICE, EDIŢIA A XVIII-A” copii din parohia Sfânta Vineri-Drumul Taberei au realizat broșura cu titlul ”Sfinte Românce canonizate în Anul Omagial al Pastorației Familiei Creștine și Anul Comemorativ al Sfintelor Femei din Calendar (Mironosițe, Mucenițe, Soții și Mame) în Patriarhia Română”, ca parte a Proiectului ”Dați-mi mame creștine și vă voi da Sfinți care să schimbe lumea” (Sf. Ioan Gură de Aur).
 

Cei mici au povestit despre viețile câtorva dintre Sfintele românce: Sfânta Elisabeta de la Pasărea, Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, Sfânta Anastasia, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea și Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești. Iubirea pentru Dumnezeu le-a dat curaj, nădejde, răbdare și smerenie. Sfintele nou canonizate anul acesta au vorbit despre credință acolo unde nu era voie, au dus învățătura ortodoxă acolo unde nu se permitea și au luptat cu vremurile pentru a ține pe Hristos viu în inimile celor din jurul lor. Citește mai departe…

Atelier copii cu tema “Eu, despre mama mea”

Eu, despre mama mea a fost una dintre activitățile derulate în cadrul Concursului Național Catehetic “Familia – binecuvântare a lui Dumnezeu şi şcoală a iubirii smerite şi darnice”, ediţia a XVIII-a, organizat în Patriarhia Română.
 

Scopul atelierului derulat în parohia noastră a fost acela al punerii în lumină a chipurilor mamelor, care reprezintă modele de viață creștină pentru cei mici. Totodată, discuțiile despre părinți, bunici, rude și legătura dintre membrii familiei au scos în evidență dimensiunea teologică și socială a familiei, specificitatea acesteia în lumina învățăturii Bisericii, precum și rolul fundamental pe care îl exercită în viața comunității și în promovarea valorilor creștine.
 

Mama, stâlpul emoțional pentru copii, are rolul de a forma și susține în inimile acestora credința și iubirea pentru Dumnezeu, astfel încât adulții de mâine să nu uite învățăturile primite azi. Citește mai departe…

Conferința “Preocuparea cu esențialul. Orizont și alegere într-un veac al multiplelor preocupări.”

Conferința a fost susținută de către Părintele Răzvan Ionescu, Prodecan al Centrului de Studii și Cercetări “Sfântul Dumitru Stăniloae” din Paris, la Biserica “Sfânta Vineri – Drumul Taberei”, 18 martie 2026.

Duminica Sfintei Cruci

Atât în cărțile de cult ale Bisericii, cât și în calendarul ortodox, cea de-a treia Duminică din Sfântul și Marele Post al Paștilor mai este numită și Duminica Sfintei Cruci.
 

Unii istorici bisericești susțin că această cinstire a Sfintei Cruci la jumătatea Postului Paștilor ar avea la origine mutarea, de la Ierusalim la Apamea (Siria), a unui fragment din Crucea Răstignirii. Acesta a fost trimis de către Arhiepiscopul Ierusalimului de atunci, confratelui său Alpheios, Episcopul Apameei, pentru a-l ajuta în construirea unei biserici.
 

În cadrul Utreniei de Duminică, după Doxologia Mare, Sfânta Cruce, împodobită cu flori, este purtată într-o procesiune și adusă în mijlocul Bisericii spre închinare. În acest timp, strana cântă de trei ori Troparul Sfintei Cruci, apoi imnul Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudam și o slăvim.
 

Duminica Sfintei Cruci este așezată la jumătatea Postului Mare, în mijlocul urcușului duhovnicesc, servind drept odihnă pentru credincioșii obosiți, oferindu-le încurajare să continue drumul spre Înviere.
 

Sfinți Părinți fac o analogie între Pomul vieții, sădit de Dumnezeu în mijlocul grădinii, și sărbătoarea Sfintei Cruci, rânduită în mijlocul Postului Mare. Citește mai departe…

Cateheză copii – 16 Sfinte românce canonizate în anul 2026

În Duminica Ortodoxiei copii, tineri și părinți din parohia noastră au participat la activitatea Cele șaisprezece Sfinte românce canonizate în anul 2026. Anul comemorativ al Sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame) face referire la modele de evlavie, credință și jertfă pentru Dumnezeu, urmând exemplul Maicii Domnului, cea a cărei iubire este izvor nesfârșit.
 

Fiecare dintre Sfintele prezentate a avut propriul mod de slujire pentru Hristos. Fie că au ales haina monahală, fie că au urmat calea familiei, ele au dat dovadă de virtuți precum: smerenia, curajul, înțelepciunea, dar mai ales iubirea creștină.
 

Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica (12 aprilie) era din București. Rămasă văduvă, Floarea a intrat ca soră în Mănăstirea Pasărea. A trecut la cele veșnice la 8 noiembrie 1833. Prin darurile primite de la Domnul, a ajutat mulți creștini în problemele pe care le aveau.
 

Schimonahia Mavra de pe Muntele Ceahlău (4 mai) s-a născut pe Valea Bistriței cu numele de Maria și a îmbrățișat de tânără viața monahală la Schitul Silvestru. Iubea tăcerea, biserica și neîncetata rugăciune. Dormea puțin, adesea pe scaun, făcea sute de metanii, mânca o dată pe zi, seara, și se mulțumea cu pesmeți muiați în apă și cu puține legume. Era cunoscută pentru harul de a îmblânzi animalele. Citește mai departe…