Hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva – Sfânta Liturghie

Hramul bisericii noastre, sărbătoarea Sfintei Cuvioasei Parascheva, începe cu Vecernia de dinaintea zilei sale de prăznuire, săvârșită și anul acesta de un sobor de preoți, în parfum tomnatic de crizanteme și murmur de mulțime venită la închinare.
 

Anul acesta, în duminica dinaintea zilei sale de 14 octombrie, s-a citit în biserici pilda semănătorului. Această pildă se potrivește foarte bine cu viața Sfintei Parascheva.
 

Copilă de 10 ani fiind, ea a auzit cuvintele Sfintei Evanghelii: Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-mi urmeze Mie.
 

Cuvântul lui Dumnezeu – semințele semănătorului – au căzut în pământ bun, în inima ei însetată de învățătura cea adevărată. Parascheva nu a lăsat cuvântul lui Hristos să fie înnăbușit în inima ei de multele griji ale lumii.
 

Contemplându-i viața, înțelegem că inima ei a fost pământ bun, fertil. Ea a lăsat toate ale lumii; bogăția de care a avut parte în casa părinților ei a folosit-o pentru a-i ajuta pe cei săraci și aflați în nevoințe; puterea tinereții a folosit-o pentru a călători în Țara Sfântă, pe urmele pașilor Domnului Hristos, iar apoi, pentru a se nevoi în pustia Iordanului și în ascultarea în mănăstire, unde a devenit mireasă lui Hristos. Citește mai departe…

Hramul Sfântul Ierarh Antim Ivireanul – Sfânta Liturghie

Pe 27 septembrie, sărbătoarea Sfântului Antim Ivireanul a adunat multi credincioși care au venit să-l cinstească și să prăznuiască al doilea hram al bisericii noastre într-o zi frumoasă de toamnă.
 

Sfântul Antim este unul dintre cei mai mari cărturari români – tipograf, redactor, editor și creator de limbaj bisericesc în limba română – deși el este de neam georgian, din Iviria, Georgia de azi.
 

S-a născut la jumătatea secolului al XVII-lea, cu numele de Andrei, iar viața sa a fost plină de greutăți, măriri și căderi. De mic a fost luat prizonier de turci și dus la Constantinopol, unde a cunoscut toate greutățile vieții de rob. Ulterior a fost eliberat și a trăit o vreme în preajma Patriarhiei ecumenice, unde a învățat multe meșteșuguri, iar mai târziu s-a și călugărit, luând numele de Antim, deși alte surse pun ca perioadă a călugăriei sale venirea în Țara Românească.
 

În jurul anului 1690 domnitorul Constantin Brâncoveanu, apreciind darurile sale deosebite, l-a adus în țara noastră. Aici, călugărul Antim a desfășurat o activitate deosebită în domeniul tipografiei, meșteșug deprins în perioada petrecută la Constantinopol. S-a învrednicit cu scrierile bisericești, cea mai de seamă lucrarea a sa fiind Didahiile, o colecție de predici ținute de el, la marile sărbători de peste an. Citește mai departe…

Prohodul Maicii Domnului

În ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului se cântă în biserici Prohodul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Această slujbă are o însemnătate deosebită, împletind în cântările ei atât tânguirea, pentru adormirea Maicii Domnului, cât și evlavia și recunoașterea sfințeniei și pururea fecioriei ei, Născătoare de Dumnezeu fiind.
 

Pentru că trecerea din viața aceasta trecătoare în cea veșnică este bucurie, la fel și adormirea Maicii Domnului este motiv de bucurie, pentru că ea s-a dus la fiul ei. În icoanele acestui praznic Îl vedem pe Hristos cu Maica Domnului mică, în brațe, ceea ce simbolizează faptul că Însuși Hristos o primește pe Maica Sa, după moarte, și o așează de-a dreapta Sa, în ceruri.
 

Cei care cred în Dumnezeu și Îl iubesc nu pot să nu o cinstească și să o iubească și pe mama Sa, care L-a născut, L-a purtat în brațe, L-a ascuns de prigoana lui Irod, fugind în Egipt, apoi L-a însoțit peste tot în viața Sa pământească, până la suferința de pe cruce. Pe cruce fiind, Mântuitorul a încredințat-o pe mama Sa ucenicului iubit, Ioan, iar la trecerea din această viață a Sfintei Fecioare Maria, Domnul a întâmpinat-o și a adus-o la cereasca împărăție. Citește mai departe…

Premiere Școala de Vară

În ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului, în parohia noastră au fost premiați copiii care au participat la Școala de vară.
 

La finalul slujbei, părintele paroh, Iustin Manta, copiii și părinții lor s-au adunat în curtea bisericii. Părintele le-a înmânat copiilor diplome și daruri – rechizite și dulciuri.
 

Activitățile Școlii de Vară din acest an au adunat un număr mare de copii, dornici să petreacă timp cu prietenii, în sânul comunității bisericii. Activitățile au vizat domenii variate: sănătate, cateheză, artă, încheindu-se cu un pelerinaj. Citește mai departe…

Școala de Vară

Alte activități din cadrul școlii de vară din acest an au avut ca temă grija pentru sănătate și legătura dintre ceea ce consumăm și sănătatea noastră.
 

Astfel, în cadrul unuia dintre ateliere, copiii au învățat despre unele dintre cele mai bune alimente, fructele. Și-au amintit lucruri știute și au aflat unele noi.
 

De exemplu, că cel mai bine este să consumăm fructele dimineața, dar au aflat și la ce sunt bune fructele, cum recunoaștem un fruct copt sau cum le igienizăm. Copiii au rămas cu ideea că cea mai bună variantă, când vrem să ronțăim ceva, rămân fructele: proaspete, simple, salată sau smoothie.
 

În cadrul altui atelier, copiii au învățat cum se fac prescurile. Cuvântul prescură vine de la grecescul prosfora și înseamnă jertfă, ofrandă, aducere sau punere înainte. Astfel, copiii au înțeles întâi sensul duhovnicesc al acestora.
 

Apoi au frământat și modelat aluatul, iar la final abia au mai avut răbdare până au fost scoase prescurile calde din cuptor. Citește mai departe…