Hramul Cuvioasei Parascheva – Sfânta Liturghie

Pe 14 octombrie biserica noastră și-a sărbătorit hramul principal, Sfânta Cuvioasă Parascheva.
 

A fost o zi cu multă ploaie, dar credincioșii veniți să o cinstească au stat la rând sub picăturile ce se prelingeau de pe umbrele, pentru a-i aduce Sfintei mulțumiri sau rugăciuni aprinse de nevoi și de dureri.
 

Slujba a fost oficiată Părintele Protopop Costel Burlacu impreună cu un sobor de preoți.
 

Deși mai mulți oameni decât într-o zi de duminică, biserica nu a fost atât de plină ca în alți ani.
 

Cuvioasa i-a așteptat pe toți din cortul unde i-a fost așezată racla purtându-i veșmântul, în miros de albe crizanteme și mir curat.
 

Oare mai este de actualitate azi viața Sfintei Parascheva?
 

În lumea noastră bântuită de frică, trăită pe apucate, pe grabă, cu gândurile pline de grijile zilelor, chinuindu-ne să ne rezolvam singuri problemele, mai e loc pentru Sfinți?
 

De ce o mai caută cei ce o mai caută?
 

Să fie datorită minunilor de care dau mărturie miile de oameni ai sutelor de ani de când s-a mutat la Mirele Său? Să fie datorită renumelui ei de mult-folositoare și grabnic-ajutătoare?
 

Ori pentru că ne-am umplut atât de mult de griji, de dureri și de păcate, încât nu mai știm unde în lume să cerem ajutor? Citește mai departe…

Hramul Cuvioasei Parascheva – Priveghere

Este vecernia sărbătorii Sfintei Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea bisericii noastre.
 

Ziua ploioasă și mohorâtă nu a descurajat femeile care vând flori să își înșire coșurile cu tufănele și busuioc pe lângă gardul bisericii. Oamenii se opresc, cumpără un buchet și intră pe poarta bisericii.
 

Racla Sfintei este în așezată spre închinare în cortul din dreapta bisericii, ca în fiecare an. E împodobit cu flori albe, simbol al curăției Sfintei noastre dragi.
 

E atât de puțină lume, încât pare că mai sunt câteva zile până la praznic. Altădată oamenii veneau de cu seară si formau un șir lung și viu, dincolo de porți.
 

Acum sunt mai mulți oameni de-ai bisericii, atenți ca totul să decurgă în cea mai buna rânduială, decât închinători. Și totuși Sfânta, prin veșmântul ei, îi așteaptă pe toți cu răbdare și cu dragoste.
 

Înăuntru, în biserică, miroase a crizanteme.
 

Slujba este oficiată de Preasfințitul Timotei Prahoveanul împreună cu mulți preoți și diaconi, veniți să o cinstească în cântări, pe cea numită atât de frumos, într-o carte pentru copii, Crinul Moldovei.
 

Icoana sa din biserică este împodobită cu același flori albe. Credincioșii ascultă slujba în liniște. Citește mai departe…

Acatistul Cuvioasei Parascheva

Troparul Cuvioasei Parascheva,

glasul al 8-lea

Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, că luând Crucea, ai urmat lui Hristos și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucru cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Parascheva, duhul tau.
 

Condacul Cuvioasei Parascheva,

glasul al 3-lea

Pe Sfânta, folositoarea celor ce sunt în nevoi, toți cu bună credință să o lăudăm, pe Preacinstita Parascheva; că aceasta viața cea stricăcioasă lăsând, pe cea nestricăcioasă a luat-o în veci. Pentru aceasta mărire a aflat și daruri de minuni cu porunca lui Dumnezeu.
 

Hramul Sfântul Ierarh Antim Ivireanul – Sfânta Liturghie

În ziua de 27 septembrie biserica noastră își sărbătorește al doilea hram de praznicul Sfântului Antim Ivireanul, ocrotitorul său.
 

Deși zi de lucru, oamenii au venit să îl cinstească pe cel care, deși străin de neam, a fost episcop de Râmnic și mitropolit al Țării Românești, căci aşa au fost plăcut înaintea stăpânului Dumnezeu.
 

Nu se știu multe despre viața sfântului de dinainte de a se fi călugărit cu numele Antim.
 

Știm că a fost rob la turci și că a fost răscumpărat de însuși domnitorul Constantin Brâncoveanu. Întâlnirea lor a fost sub pronia lui Dumnezeu, de vreme ce amândoi au împărțit aceeași dragoste pentru Dumnezeu, pentru biserică, pentru cultură, pentru limba română.
 

Sfântul Antim a știut să-și înmulțească talanții dați lui de Dumnezeu. Ajuns în țară în 1689, el a învățat limbile română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului, fiind mai întâi egumen la Mănăstirea Cetăţuia din Iaşi. Citește mai departe…

Hramul Sfântul Ierarh Antim Ivireanul – Priveghere

Ce poate fi mai frumos decât o vecernie într-o după-amiază blând însorită de duminică tomnatică?
 

Vecernia prăznuirii Sfântului Antim Ivireanul, unul din ocrotitorii bisericii noastre!
 

Oamenii ascultă în liniște, în interiorul bisericii, în picioare sau pe scaune, iar alții, în curte, pe băncuțe, slujba în care un sobor de preoți aduce cinstire celui care a fost cel mai mare mitropolit al Țării Românești, Sfântul Antim Ivireanul, a cărui figură luminoasă a rămas puțin cunoscută.
 

A fost străin de neam, fiind de loc din Georgia sau Iviria, de unde îi vine și numele de Ivireanul. Rămas orfan de mic, a fost vândut la Constantinopol, ținut în robie și umilit de turci, într-o țară străină și ostilă lui. Însă a fost răscumpărat de însuși domnitorul Constantin Brâncoveanu, impresionat de darurile sale minunate. Căci învățase sculptura în lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum și limbile greacă, arabă și turcă.
 

Sfântul Antim a rămas în istoria bisericii prin contribuția sa remarcabilă la introducerea limbii române în slujbă, lucru cu atât mai minunat cu cât el nu era un vorbitor nativ de limbă română, însă a reușit să creeze o limbă liturgică limpede, care a fost înțeleasă de contemporanii săi și este folosită până astăzi. Citește mai departe…