23.12.2021

Parastas de 1 an pentru Părintele Nicolae Burlan

211206-Parastas-1-an-Pr-Nicolae-102

A mai trecut un an și a venit din nou Sfântul Nicolae.
 

El vine negreșit, an de an, punând în ghetele și în inimile noastre darurile iubirii sale sfinte.
 

Anul acesta biserica noastră l-a sărbătorit pe Sfântul Nicolae la fel ca în alți ani, dar totuși diferit. Pentru a doua oară la rând, după ani de zile, la slujbă nu a mai slujit Părintele Nicolae Burlan.
 

A trecut un an de la plecarea sa care ne-a umplut de dor, dar și de primăvăratică înflorire a nădejdii că ne vom revedea toți, mlădițe ale Învierii Domnului.
 

Slujba, la care au participat mai mulți preoți, a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
 

A fost o atmosferă de pace și de lumină. Așa cum simțeam de fiecare dată când slujea el, Părintele Nicolae.
 

A fost multă lume. Au fost mulți ochi plânși, mulți obraji înlăcrimați.
 

De un an, sărbătoarea Sfântului Nicolae împletește bucuria cu durerea, dar și cu nădejdea.
 

După slujba închinată Sfântului Arhiepiscop al Mirelor Lichiei a urmat slujba parastasului și a fost sfințită crucea de pomenire a părintelui, din curtea bisericii.
 

Un alt moment emoționant al acestei zile de praznic a fost prezentarea cărții Preotul Nicolae Burlan, ctitor și duhovnic – portret din mărturii. O carte alcătuită în memoria părintelui, din dragoste pentru el și din dorința de a-l păstra viu peste ani, când cei care l-au cunoscut nu vor mai fi, la inițiativa și sub coordonarea Părintelui Iustin Manta.
 

Cartea este un frumos omagiu pe care îl aducem unui preot special, unui preot misionar, ctitor, unui socru bun, unui bunic și, mai ales, unui părinte duhovnicesc. Lucrarea acestui preot vorbește despre darul lui Dumnezeu revărsat asupra unor oameni, a spus Preasfințitul Timotei.
 

Părintele Nicolae zâmbește cald din fotografia așezată lângă icoana Sfântului Nicolae.
 

Avem credința că sfântul arhiepiscop și părintele ctitor, uniți în Duh, în credință și în slujirea pământească, se vor fi întâlnit în ceruri, unde vor fi slujind Liturghie sfântă.
 

Doar gândul acesta ne poate alina dorul. Doar gândul că dragii noștri, plecați prea repede de lângă noi, s-au întâlnit în ceruri cu Sfinții și ne ajută să mergem mai departe. Căci deși nu îi mai vedem, ei sunt în continuare în inimile noastre și rugători în Cer.
 

Părintele Nicolae și-a câștigat, fără îndoială, veșnicia. Iar nouă, celor rămași, ni s-a mai dat un răgaz pentru a ne pregăti să îl întâlnim. Căci la Marea Întâlnire nu poți merge oricum, ci așa cum a plecat părintele: zâmbind, dăruindu-se pe sine, binecuvântând și iubind.
 

Părinte, pomeniti-ne și pe noi în Rai!
 

(Text de Mădălina-Florina Andreescu)