Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la Stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul Cel de sus, Doamne, Slavă Ţie!

Sfântul Ierarh Nicolae

Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai câştigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate. Părinte Ierarhe Nicolae, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!

Sfântul Apostol Andrei

Fiu al Galileei și frate al lui Petru, dintre pescari în soborul Apostolilor întâi ai fost chemat, Andrei cel minunat, iar de la mormântul tău din Patra chemi popoarele la Dumnezeu și atunci ne-ai umplut de bucurie când în Romania iarăși ai venit, unde pe Hristos Domnul L-ai propovăduit.

Intrarea in Biserică a Maicii Domnului

Astăzi înainte-însemnarea bunăvoinţei lui Dumnezeu şi propovăduirea mântuirii oamenilor, în Biserica lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată şi pe Hristos mai înainte Îl vesteşte. Acesteia şi noi cu mare glas să-i cântam: Bucură-te plinirea rânduielii Ziditorului.

Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

Mai-marilor Voievozi ai oştirilor cereşti, rugămu-vă pe voi, noi nevrednicii, ca să ne acoperiţi pe noi, prin rugăciunile voastre, cu acoperământul aripilor măririi voastre celei netrupeşti, păzindu-ne pe noi cei ce cădem cu deadinsul şi strigăm: Izbăviţi-ne din nevoi, cei ce sunteţi mai-mari peste cetele puterilor de sus.

MULTIMEDIA

25.10.2023

Hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva – Sfânta Liturghie

Sâmbătă, 14 octombrie, biserica noastră s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare pentru a-și cinsti prima ocrotitoare, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva.

Fiecare sărbătorire a cuvioasei și a hramului bisericii noastre este prilej de mare bucurie, căci avem ocazia să îi arătăm dragostea și mulțumirea pentru toată dragostea și grija ce ni le poartă.

Deși nu avem sfintele sale moaște, avem în biserică, spre cinstire, veșmântul în care au stat sfintele sale moaște în anul 2000. Acestea au fost aduse cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, prin grija ctitorilor bisericii noastre, părintele Nicolae Burlan și domnul academician Emilian Popescu. De aceea și parastasul și pomenirea lor sunt o bucurie și un prilej prin care ne arătăm dragostea, neuitarea și recunoștința.

Mii de pelerini au trecut pragul bisericii, în aceste zile de hram, să se închine Sfintei Parascheva. Întocmai ca femeia care s-a atins cândva de poala hainei Mântuitorului și s-a tămăduit, oamenii au venit cu credință și s-au atins de veșmântul sfintei, căci harul trece și prin haine, iar cei care au fost aici s-au asemănat întocmai cu cei care au fost la Iași, unde se află moaștele Sfintei Parascheva.

Despre viața ei știm ce ni s-a păstrat din scrierile sfinte, prima mențiune în limba română datând din 1643 – Cartea românească de învățătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei.

Ea s-a născut în Epivata, într-o familie credincioasă, din care doi sfinți împodobesc calendarul ortodox: Parascheva și fratele ei, Eftimie. Crescuți într-o familie înstărită, copiii au fost dați la învățătura cea bună și folositoare, fiind aduși de mici la biserică. Acolo, pe când avea numai 10 ani, Parascheva a auzit cuvintele care aveau să-i schimbe viața: Cel ce voiește să vină după Mine, sa se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie! (Ev. Marcu 8, 34)

Atât de puternic au răsunat în inima ei cuvintele lui Dumnezeu, încât crescând, ea și-a închinat viața Lui. După moartea părinților, ambii frați au vândut averea și au împărțit-o săracilor, apoi s-au călugărit.

Parascheva a viețuit un timp la o mănăstire de maici din Heracleea, apoi, vrând să meargă pe urmele Domnului Hristos, a ajuns în țara sfântă. După ce s-a închinat la mormântul sfânt, s-a retras la o mănăstire de maici din pustia Iordanului, unde a viețuit asemenea marilor sfinți de odinioară, în priveghere, post și rugăciune.

Fiind vestită de un înger al Domnului că se apropie ceasul plecării spre viața veșnică, s-a întors în patria ei, Epivata. Aici a mai trăit un timp în lipsuri, necunoscută de nimeni, până când sufletul ei a fost luat la cer.

Urmărind viața Sfintei Parascheva, observăm câteva puncte-cheie pe care se cuvine să le luăm în seamă noi, cei care o cinstim și dorim să i ne asemănăm, așa cum dorim să semănăm cu cei pe care îi iubim.

Deși provenea dintr-o familie înstărită, acest lucru nu a fost un impediment pentru o viață bine-plăcută lui Dumnezeu, căci nu au cheltuit averea pe lucurile lumești, ci și-au adunat comoară în ceruri, făcând nenumărate milostenii.

Sfânta Parascheva a auzit cuvintele Domnului pe când era în biserică, la slujbă. Acest lucru ne spune nouă, părinților care creștem azi copii, că ei trebuie aduși la biserică și lăsați să-și creeze o relație personală cu Dumnezeu, așa cum numai la vârsta cea curată a copilăriei se poate.

Apoi, lepădarea de sine și urmarea lui Hristos au fost trăite deplin, fără rezerve. Parascheva a lăsat în urmă tot ce o lega de viața pământească și a plecat să-și împlinească cea mai profundă chemare.

Poate că toate aceste lucruri par greu de împlinit azi, în vremurile noastre atât de diferite de timpul în care a trăit Sfânta Parascheva. Însă cu siguranță putem să luăm din viața sfintei ceea ce putem folosi și aplica în viața noastră și să le împlinim cu toată inima, ca pentru Dumnezeu. Iar harul Lui și al Cuvioasei Parascheva ne va umple și ne va înmulți râvna, arătându-ne deplin și limpede calea spre mântuire.

(Text de Mădălina-Florina Andreescu)