13.10.2016

Cateheza despre “Sfântul Siluan Athonitul”

Cuviosul Siluan Athonitul: Între iadul deznădejdii și iadul smereniei
 

Un vultur zbura în înălțimi, se desfăta de frumusețea lumii și gândea în sinea lui: “Trec în zbor peste depărtări întinse: văi și munți, mări și râuri, câmpii și păduri; văd mulțime de dobitoace și păsări; văd orașe și sate și cum trăiesc oamenii. Dar cocoșul de la țară nu conoaște nimic în afara ogrăzii în care trăiește și nu vede decât câțiva oameni și câteva dobitoace. Voi zbura la el și-i voi povesti despre viața lumii”.
 

Și vulturul a venit să se așeze pe acoperișul gospodăriei și a văzut cât de țanțoș și de vesel se plimba cocoșul în mijlocul găinilor și s-a gândit: “Înseamnă că e mulțumit de soarta lui; dar, cu toate astea, îi voi povesti cele ce cunosc”.
 

Și vulturul a început să-i vorbească cocosului despre frumusețea și bogația lumii. La început cocoșul l-a ascultat cu atenție, dar nu înțelegea nimic. Văzând că nu înțelege nimic, vulturul s-a mâhnit și i-a fost greu să mai vorbească cu cocoșul. La rândul lui, cocoșul, neînțelegând ceea ce-i povestea vulturul, se plictisea și-i era greu să-l asculte. Și fiecare a rămas mulțumit de soarta lui.
 

Așa se întâmplă atunci când un om învățat vorbește cu unul neînvățat și încă și mai mult, atunci când un om duhovnicesc vorbește cu unul neduhovnicesc. Omul duhovnicesc este asemenea vulturului, dar cel neduhovnicesc este asemenea cocoșului. Mintea omului duhovnicesc cugetă ziua și noaptea la legea Domnului [Psalm 1, 2] și se înalță prin rugăciune spre Dumnezeu, dar mintea celui neduhovnicesc e lipită de pământ sau e bântuită de gânduri. Sufletul celui duhovnicesc se desfătează în pace, dar sufletul celui neduhovnicesc stă gol și împrăștiat. Omul duhovnicesc zboară ca vulturul spre înălțimi și simte cu sufletul pe Dumnezeu și vede lumea întreagă, chiar dacă s-ar ruga în întunericul nopții; omul neduhovnicesc însă se bucură sau de slavă deșartă, sau de bogății, sau caută desfătările trupești. Și atunci când un om duhovnicesc se întâlnește cu unul neduhovnicesc, legătura amândurora e lucru plictisitor și anevoios.