Botezul Domnului – Boboteaza
În Iordan Botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat. Că Glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu Iubit pe Tine numindu-Te; şi Duhul, în Chip de Porumbel, a adeverit întărirea Cuvântului, Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule şi lumea ai luminat, Slavă Ţie.
Fără gerul proverbial care o însoțea an de an, sărbătoarea Botezului Domnului ne-a bucurat sufletele și la acest început de an.
Praznic împărătesc, Boboteaza, cum este denumită în popor, ne amintește de momentul botezării Domnului Iisus de către Sfântul Ioan, în apele Iordanului. Ce frumos este numit, într-un colind din zona Ardealului, cel care s-a făcut vrednic să-L boteze pe Însuși Cel care a făcut lumea: nănașul lui Dumnezeu!
Domnul Hristos avea 30 de ani când a fost botezat, vârstă la care se cuvenea, după legea iudaică, să poată deveni cineva învățător sau preot.
El merge acolo unde boteza Ioan, în ținutul numit în Sfânta Scriptură Vitavara, azi cunoscut sub numele de Qasr al-Yahud, unde se găsește schitul românesc de la Iordan.
Înainte de venirea Sa, Sfântul Ioan primise poruncă de la Dumnezeu să iasă din pustie și să propovăduiască botezul pocăinței. Oamenii veneau la el și își mărturiseau păcatele, apoi primeau botezul în apele Iordanului.
Deși botezat la fel ca toți oamenii care veneau la Ioan, Hristos nu a avut nevoie de iertarea păcatelor, căci era fără de păcat.
Însă El a sfințit firea apelor și l-a făcut pe Sfântul Ioan martor al încredințării că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, căci cerurile s-au deschis și Sfântul Duh s-a pogorât în chip de porumbel, iar glasul Tatălui S-a auzit din cer spunând: Acesta este Fiul meu Cel iubit, întru Care am binevoit.
Botezat la vârsta bărbatului desăvârșit, după cuvintele Sfantului Ioan Gură de Aur, Hristos a așteptat până la această vârstă ca să sfinţească firea noastră şi să ne dea putere ca să biruim patimile şi să putem scăpa de păcatele cele de moarte.
